Ai grija ,tot ce e langa inima, doare!

    Va veni o zi in care nu vei mai sti ce e cu tine ,va veni ziua in care toate sentimentele tale se vor lega de o persoana , in acea zi vei claca efectiv , va fi asa ciudat.....totul in viata ta se va invarti in jurul lui/ei , daca el/ea e trist/a asa vei fi si tu , nu pentru ca ai avea un motiv concret doar pentru ca simti legatura dintre voi si nu poti zambi in timp ce el/ea plange , va veni acea zi in care tot ce simti va avea legatura cu el/ea , daca vei fi trista va fi din cauza lui daca vei fi fericita va fi tot din cauza lui....iti pui sufletul pe tava in fata lui , si asociezi orice ti-se intampla , orice simti ,orice vezi , orice auzi cu el/ea . Vei crede ce el/ea e tot ce mai conteaza pe lumea asta si daca el/ea n-ar mai fi ...nici pamantul nu s-ar mai invarti ,toata fericirea ta va atarna de el/ea , de restu nu iti va mai pasa.....te va interesa doar sa-l/ sa o faci sa fie doar al tau. Acela va fi momentul  cand vei spune 'L-am gasit/ am gasit-o!"

Persoanele nepotrivite

  "Ceva din mine plange dupa tine dar tot acel ceva zice ca asa'i mai bine" cel mai idiot sentiment e atunci cand te indragostesti de persoana "nepotrivita", eu cred ca nu exista asa zisele 'persoane nepotrivite' ....nu cel putin din punctul meu de vedere, adica n-am auzit pe nimeni spunand "M-am indragostit de persoana potrivita' poate ati auzit voi ,si daca as auzi pe cineva spunand asa ceva as intreba-o 'cum sti asta?' , fac pariu pe o Cola cu voi ca n-ar sti sa raspunda, sau cel putin nu cu argumente credibile ,bine structurate, si de aici pleaca logica mea , daca nu stim niciodata daca o persoana este chiar cea potrivita de unde stiim ca alta este cea 'nepotrivita', si totusi care e faza cu 'persoana nepotrivita'? pai, sa va zic teoria mea:

  Majoritatea obstacolelor de pe urma carora noi avem impresia ca am gresit persoana sunt puse acolo ca sa demonstram cat de mult vrem acea persoana si cat suntem in stare sa luptam pentru ea , dar noi in majoritatea timpului nu luptam ,o lasam balta,cum s-ar spune, spunand 'n-am ce face, m-am indragostit de persoana nepotrivita'

   Sfatul meu, haideti sa nu ne lasam asa usor batuti, vorba aia "incercarea moarte n-are" Pace

Mottouri.

 Fiecare are macar cate un motto in viata , poate fi luat de oriunde , nu conteaza ca e luat de pe nu mai stiu ce pagina de statusuri sau e ceva ce ai auzit de la bunici/parinti cand erai mic .

  Eu am nici mai mult nici mai putin de 5:

  1. Just Breathe -mereu am zis ca e un sfat bun si ca orice ar fi "doar respira" si pastreaza-ti spreranta ,nu am auzit asta intr-un anumit loc , eram pe facebook, era cam 11 noaptea si eu butonam , nu umblu pe paginile pline cu statusuri dar mi-a aparut in news feed o poza pe care scria "just breathe" si de atunci mi-a placut ideea

2.Be the First.- e o chestie care imi da incredere in mine ,in mare parte o asociez cu "o voi face sau voi muri incercand" 

3.Just Smile- mereu am iubit sa zambesc , in orice situatie , oricand,oriunde, cu oricine ,eu zambesc ,e in mare parte starea mea naturala , nu imi place sa fiu sau sa arat monotona ,sictirita si fara pic de viata in ea, mereu am vrut sa eman o energie pozitiva si in mare parte vesela si in general datorita 'just smile" asta mi-a iesit.

4. O iubire ce nu risca nimic ,nu valoreaza nimic- mie mi-se pare foarte adevarat, adica daca nu risti nimic care mai este farmecul?

5. Ce nu te omoara te intareste- pe acesta in folosesc in 90% din timp si il spun mereu cand cineva mi-se plange orice situatie ar fi mereu cand vei vorbi cu mine iti voi spune "ce nu te omoara te intareste" recunosc ca la un momentdat devine enervant dar asta este adevarul , fiecare dezamagire sau pierdere iti intareste caracterul si te face mai puternic/a

Lucrurile ce ne poarta noroc

Cred ca toti avem anumite lucruri de suflet ,lucruri pe care le iubim, lucruri care ne ajuta , poate fi orice, o bratara ,o bluza, o melodie, ceva cu mare valoare sentimentala, ceva ce in opinia ta iti poarta noroc. Eu personal port mereu cu mine 2 lucruri , 1.un bandantiv cu cheia Sol, primita acum cativa ani de la mama mea  si 2. o bratara din plastic ,rosie ,pe care scrie "Have A Happy Day" aparent nu e cine stie ce ,dar pentru mine e un fel de talisman, am primit-o luna trecuta, de la un bun prieten ,in ziua cu simularea de examen la matematica , eram foarte speriata si tremuram de emotti , asa ca mi-a dat acea bratara ca sa prind curaj , stia ca el e una din singurele persoane care ma calmeaza asa ca mi-a dat bratara lui , ca obiect "antistres" prima data am crezut ca e o tampenie si ca nu va finctiona dar dubios a functionat , de cand o port am prins mai mult curaj si nu ma mai impacientez asa repede. Intelegeti ce spun/ nu prea a contat din ce material ,ce culoare , etc etc era , a contat ce simboliza, si cum am mai spus cred ca toti avem astfel de "talismate norocoase".

Crizele adolescentine...

       Sfintele crize adolescentine, cu toti le stim , cand o lom razna ca nu mai avem ciocolata(in cazul fetelor in general) ca el/ea nu ne scrie , ca nu merge netul ca nu avem credit pe telefon, stii ,prostiile de genu.
  Dar stiti ce e cel mai aiurea? cand dintr-o prostie de genu ,in general cauzata de un anumit/a el/ea se ajunge la mult cunoscuta si practicata in ultme vreme depresia, cu toti stiim ce e aia , ce toti am avut macar o zi de depresie sau avem un prieten care tot timpul e in depresie suferind ca prostul/proasta dupa "iubirea vietii' .
  Mda, ...adolescenta....cateodata cred ca suntem cam exagerati la unele chestii , de examplu ,o buna prietena care pana acum cateva zile nu o puteai face sa se opreasca din ras si din zambit ,era starea ei naturala sa rada mereu ...acum e de nerecunoscut....numai rade, rar mai zambeste e ca o leguma, si de ce a ajuns asa? pentru ca prietenul ei s-a despartit de ea...si mai aiurea e ca s-au despartit dintr-o prostie, el a avut mai multa incredere in ce minteau unii decat in ea, oricum nu am de gand sa va plictisesc cu o poveste de genu , ideea e ca, de ce dramatizam atat? de ce ducem totul la extrem? ne complicam singuri viata , acum nu contest ,suntem oameni , avem sentimente si nu putem sa fim indiferenti dar totusi exista o limita intre a nu fi indiferent si a fi exagerat.
  Sfatul meu prietenesc, nu mai faceti atata tam tam pentru orice prostie ,viata nu e atat de complicata cum o credeti voi ;) Pace.

Monotonia....

Ati fost vreodata in stadiul in care nu stiti ce simtiti?Normal ca ati fost , toti avem cate o zi/o perioada din aceea, iar daca inca nu ai avut nu iti face griji nu e timpul pierdut. Ma refer la genul ala de zile in care nici tu nu te intelegi pe tine , nu sti daca iti e foame sau nu ,nu sti daca sa razi sau sa plangi...nici daca il/o iubesti nu mai sti....din punctul meu de vedere e cea mai aiurea perioada posibila....si din nefericire pentru mine trec des prin ea, unii spun ca deobicei esti asa cand iti e dor de cineva....nu stiu daca e asa sau nu dar ar putea fi si aceasta o teorie ,eu zic ca e monotonia...plictieala si rutina ....dupa un timp ajungi sa te saturi de tot ,de aceasi mancare ,de acelasi drum blestemat spre liceu ,de aceasi oamenii pe care ii vezi zilnic pe strada si de aceleasi emisiuni tampite de la televizor ...si atunci ajungi in acea faza in care nici tu nu sti ce vrei

  Azi mi-am dat seama de un lucru la care nu m-am gandit niciodata, frumusetea nu are varsta. Eram in tramvaiul 41, ma intorceam de la meditatii , in fata mea a urcat o doamna  care presupun ca avea in jur de  75-77 ani ,dar in ciuda varstei pot spune ca femeie cu un chip mai fumos nu am vazut , fata mica si rotunda foarte putin alungita, buzele subtiri care in ciuda varstie inca erau rosi, si niste ochii albastri absolut superbi, Am admirat frumusetea acelei femei ce aparent parea atat de simpla timp de 2-3 minute incontinuu, la un moment dat s-a intors spre mine ma vazut ca ma uitam atent la ea si mi-a zambit privindu-ma foarte cald
 Eu personal recunosc, am o mare slabiciune pentru persoanele cu ochii albastri dar si pentru fumusete in general , dar nu frumusetea 'masca' nu acea frumusete care cred unele ca o vor avea daca se dau cu 5 kg de fond de ten si inca 2 de pudra si dupa niste rimel frad si un ruj roz tipator, nu ,aceea nu este frumusete, din punctul meu de vedere este neincredere in propria persoana si incercarea de a-si ascunde propria frumusete. ma refer la frumusetea naturala , ochii aceia calzi , zambetul dulce si chipul curat.
   Acea femeie ma facut sa ma gandesc mai in detaliu ce inseamna cu adevarat frumusetea, de 3 ore doar acei ochi mari si albastri m-au privit cu atata caldura ii am in cap sau "pe retina" cum mai spun unii.